Ne trebuie o monedă de 23 de bani

Întrebare: ce faceți cu monedele pe care le primiți rest de la magazin? Și hai să nu ne gândim la cei mai fericiți dintre noi, pe care soarta i-a înzestrat cu un compartiment pentru monede la portofel. Să-i luăm de pildă, pe cei ca mine, care primesc în fiecare zi câte o mână de monede, apoi vin seara acasă, și le pun lângă celelalte monede, primite în zilele trecute. Și uite așa, se tot adună. Ieri am făcut fericită o vânzătoare de la non-stop, ducându-i la schimbat toata grămada, ce totaliza 15 RON(da, o sută cinzeci dă mii, numa metal). Privind la acea grămadă de monede, ce, pe zi ce trece, devenea deranjant de mare, am stat să mă gândesc care ar fi soluția pentru a diminua numărul de monede primite ca rest. Știu că se poate trișa, folosind cardul, dar încearcă să plătești cu cardul, atunci când iei pâine de la tanti de peste drum :P. În primul rând, am calculat câte monede primim în medie, ca rest, după ce cumpărăm ceva. Am făcut presupunerea că e la fel de probabil să primești orice sumă între 1 și 99 de bani, și am scris un mic script care să facă media(presupunând că vânzătoarea e suficient de amabilă să ne dea numărul minim de monede – just for other nerds: nu vă faceți griji, nu îi dăm bietei vânzătoare o problemă NP completă, ci alegem metoda greedy, care ce e drept, nu dă numărul minim de fiecare dată). Mi-a ieșit că pentru actualul sistem monetar(50, 10, 5 și 1 ban), primim în medie la un rest 4,94 monede. Dacă nu luăm în calcul monedele de 1 euro/dolar sau peste, americanii primesc în medie, ca rest, pentru o sumă cuprinsă între 1 și 99 de cenți, 4,16 monede(cu monede de 50, 25, 10, 5 și 1), iar cetățenii europeni din spațiul euro, doar 3,37 monede. Acuma nu vreau să fac din post-ul ăsta o nouă critică a sistemului românesc, aducând de pildă, ca argument, faptul că românii se simt mai nefericiți din cauză că au buzunarele mai grele(a trecut vremea când a avea buzunarul mare, era semn de prosperitate, acuma e semn că nu ai card), dar cifrele de mai sus vorbesc de la sine. Din fericire, am și soluția pentru a îmbunătăți semnificativ nivelul nostru de trai: o monedă de 23 de bani(cum secretul originalității e să-ți știi ascunde sursele, vă rog nu dați click aici). Cu o monedă de 23 de bani, numărul mediu de monede primite ca rest, devine 3,97. Practic am primi aproape cu o monedă mai puțin, de fiecare dată când cumpărăm ceva. .

Published in: on august 29, 2010 at 23:05  Comments (4)  

Cu bicicleta prin Cluj

Un pic nostalgic fiind, după Lyon, am aflat bucuros că și la noi în Cluj sunt biciclete. Pe unde? Pe lângă sala sporturilor, de la 10 dimineața la 10 seara. Se împrumută gratis, pentru 2 ore, doar pe baza buletinului și a unui formular ce se completează pe loc.

Am fost azi cu Vlad să le testăm. De fapt am vrut să mergem sâmbătă, dar de îndată ce a parcat Vlad mașina, a început să plouă. Ne-am întors peste o oră, după ce se oprise, dar l-au pus păcatele să parcheze pe același loc, și… ia ghiciți :P. Anyway, azi a fost vreme bună, și ne-am încercat iar norocul.

Prin Cluj cu bița

Prin Cluj cu bița

Ca să fac o comparație, nu mai aveam frâna de spate la mână, ci clasicul torpedou, al Pegasului din copilărie. Pare ceva mai fragilă decât bicicletele din Lyon(cică un sfert din ele s-au stricat în prima săptămână, dar trebuie să luăm în considerare și „finețea” noastră înnăscută), dar totuși nu a părut să necheze prea tare cu mine în șa.

O altă diferență e că la noi, bicicletele sunt strict pentru agrement, nu poți să mergi la servici, luând-o dintr-o stație și lăsând-o în alta. Momentan, avem un singur centru lângă sala sporturilor, dar încă sunt optimist: Poate într-o zi o să văd și prin Cluj tipi la costum și cravată, pedalând.

Partea plină a paharului e că ai voie să o ții 2 ore, nu plătești nimic, iar dacă întârzii, nu e așa mare bai.

Per ansamblu a fost o experiență agreabilă, o relaxare după servici, și o ocazie să mai explorez părți din scumpul nostru oraș(să nu uităm că sunt abia de 3 ani în Cluj). So… cine mai vine cu mine la o plimbare? 😀

P. S. Da, mi-am lăsat barbă. Și da, așa m-am trezit eu într-o dimineață, și am decis să o las să crească. Și în ciuda ei(și a începutului de chelie), o persoană care mă vede pentru prima dată, își dă seama că am doar 22 de ani(ok, arăt mai bătrân cu 2 luni).

Published in: on august 9, 2010 at 22:06  Comments (6)